Casa Gheorghe Tătărescu din București: cronica unei elite interbelice prin prismă arhitecturală și memoria contemporană a EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, la intersecția dintre putere și discreție, tronează o vilă cu o intensă încărcătură simbolică: casa de pe Strada Polonă, nr. 19, care a aparținut lui Gheorghe Tătărescu. Această rezidență nu se limitează la statutul de simplu adăpost al unei figuri politice marcante, ci reprezintă un martor material al tensiunilor, compromisurilor și aspirațiilor unei epoci zbuciumate. Între zidurile sale, arhitectura însăși devine limbajul subtil al unei culturi elitiste, iar povestea sa continuă, astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, asumându-și rolul de punte între memoria politică a secolului XX și responsabilitatea culturală a prezentului.

Casa Gheorghe Tătărescu: între biografie politică, arhitectură și patrimoniu contemporan

Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României în două mandate definitorii ale interbelicului, a trăit și a muncit într-un spațiu modest ca dimensiuni, dar unanim recunoscut pentru rafinamentul proporțiilor și detaliilor. Reședința sa bucureșteană nu doar că reflectă subtil echilibrul între viața publică și privată, ci și între puterea exercitată și reținerea civilă. Transformarea acestei case în ceea ce astăzi se numește EkoGroup Vila surprinde o continuitate rară în peisajul patrimoniului românesc: un loc al memoriei ce depășește statutul muzeal, redeschizând un dialog între trecut și prezent.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

În portretul lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), figura unui politician a cărui carieră acoperă două decenii tumultoase ale României interbelice și postbelice, se regăsesc conflicte între idealurile democratice și compromisurile autoritarismului. Doctor în drept, cu o teză care denunța “minciuna electorală” și pleda pentru vot universal, Tătărescu nu a fost nici simplu reformator, nici idol politic. Mandatele sale de prim-ministru au oscilat între eforturi de modernizare și consolidări executive ce au subminat, în măsură critică, democrația parlamentară.

Familia sa, în special soția Arethia, a construit un cadru social și cultural în care casa devenea un spațiu al puterii rezervate, însă însoțită de o austeritate calculată, în care funcția era exercitată, nu glorificată. Această atitudine este palpabilă în alegerile arhitecturale și în modul în care Tătărescu și-a configurat biroul, decorul deciziilor care au marcat un deceniu crucial al României.

Casa – extensia vizibilă a puterii și a reținerii

În spațiul restrâns al casei de pe Polonă, dimensiunea relativ modestă contrastează cu magnitudinea responsabilităților asumate în biroul discret situat la entre-sol. Această alegere nu este întâmplătoare și reflectă o etică a puterii, în care dimensiunile nu validează statutul, ci îl ordonează cu decență. Biroul prim-ministrului, cu acces lateral, într-un portal ce amintește bisericile moldovenești, devine un simbol al acestei rezerve elaborate.

În acest spațiu a circulat o elită politică și culturală complexă, iar casa a fost martoră a dialogurilor și deciziilor între figurile proeminente ale vremii: Nicolae Titulescu, Martha Bibescu, Carol al II-lea, dar și ale multor altor influenți ai epocii. Spațiile de primire respectau codul aristocratic interbelic, cu saloane generoase, dar delimitate de zone izolate riguros – cum este cazul bucătăriei amplasate la nivelele inferioare, evidențiind stricta separare între sfera intimă și cea publică.

Arhitectura Casei Tătărescu: un discurs mediteranean cu accente neoromânești

Proiectul arhitectural semnat de Alexandru Zaharia și rafinat de Ioan Giurgea reflectă o sinteză timpurie, dar convingătoare, între influențele mediteraneene și repertoriul neoromânesc. Proporțiile echilibrate, evitarea simetriei rigide, diversitatea tratamentelor coloanelor filiforme, alături de portalurile cu rezonanțe moldovenești, construiesc un discurs vizual despre putere temperată.

În acest context, intervențiile artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu – eleva lui Brâncuși și apropiată a familiei Tătărescu – conferă interiorului un plus de profunzime. Șemineul încadrat de o absidă specifică dialogului între modernism și tradiție și ancadramentele ușilor, toate acestea dau o expresie estetică tuturor spațiilor, subliniind legătura dintre cultură și autoritate.

Arethia Tătărescu: forța culturală din umbră

“Doamna Gorjului”, cum era cunoscută Arethia Tătărescu, a reprezentat un motor discret, dar hotărâtor al întregului proiect familial și cultural. Implicarea sa în restaurarea meșteșugurilor, societățile de binefacere și sprijinul acordat artei, inclusiv susținerea ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu, au modelat și atmosfera casei. Documentele oficiale o indică drept beneficiara proiectului, fapt ce relevă rolul său central în menținerea echilibrului estetic și simbolic al reședinței, evitând luxul ostentativ și consolidând o identitate coerentă și profundă.

Ruptura comunistă: degradare și uitare

În urma decăderii politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurării regimului comunist, casa a intrat într-un registru al marginalizării și al degradării simbolice. Fostă reședință a unui prim-ministru, a fost transformată, ca multe alte clădiri ale elitei interbelice, într-un spațiu fără identitate, supus uzurii, reparațiilor adesea neglijente și funcțiunilor improprii. În anii ’50, rămășița unei lumi dispărute nu mai găsea nicio reverberație în discursul oficial, iar spațiul construit a devenit un fundal tăcut, martor neputincios la o nouă ordine impusă.

Perioada post-1989: controverse, intervenții și începutul recuperării

Tranziția postcomunistă a adus pentru Casa Tătărescu o serie de conflicte între conservare și utilizare. Achiziția de către Dinu Patriciu, arhitect de formație, a declanșat intervenții masive asupra compartimentărilor și finisajelor originale, stârnind controverse puternice în rândul specialiștilor și al publicului cultural. Transformarea temporară într-un restaurant de lux a fost percepută nu doar ca o schimbare de funcțiune, ci ca un simbol al lipsei de respect față de o identitate trecută cu trăsături complexe și uneori contradictorii.

Ulterior, proprietari străini au inițiat lucrări mai temperate, care au urmărit restaurarea proporțiilor originale și a detaliilor arhitecturale distincte, marcând începutul unei reabilitări culturale și arhitecturale ce depășește simpla istorie a unui imobil dezmembrat. Această succesiune de erori și corecții reflectă, într-un mod emblematic, un proces social al României în reperele memoriei și identității.

O nouă identitate: EkoGroup Vila și continuitatea responsabilă

Astăzi, casa prim-ministrului Gheorghe Tătărescu poartă numele EkoGroup Vila, o vilă interbelică care nu aspiră la o reinventare artificială, ci la o reafirmare a valorilor pe care le-a păstrat în ziduri și în detalii: austeritatea controlată, echilibrul proporțiilor, echitatea reprezentării funcției publice. Spațiul este accesibil publicului prin programări culturale și evenimente selective, fapt ce asigură o protecție și o valorizare conștientă a patrimoniului, fără a-l transforma într-un simplu exponat.

Funcționarea ca spațiu cultural face posibilă reîntoarcerea la o poveste a vilei din Strada Polonă nr. 19 care îmbină trecutul cu prezentul, fără a eclipsa nici una dintre dimensiunile identitare.

Un punct de reflecție: memoria politică în spațiul construit

Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o carte deschisă a istoriei politice și culturale românești de secol XX. Ea devine un instrument pentru înțelegerea modului în care memoria colectivă se manifestă în arhitectură, în detaliile materiale și în reprezentările sociale ale puterii și ale restricției. Această dimensiune aduce în prim-plan complexitatea unui trecut ce nu este idealizat, ci citit cu luciditate, cu recunoașterea ambiguităților și a contradicțiilor inerente.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost prim-ministru al României în două mandate (1934–1937 şi 1939–1940), politician central al Partidului Naţional Liberal în perioada interbelică şi imediat postbelică, caracterizat printr-o carieră marcată de încercări de modernizare şi compromisuri politice majore care au influenţat soarta democraţiei româneşti.
• Este Gheorghe Tătărescu acelaşi cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politician şi prim-ministru, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), figură a academismului românesc din secolul XIX. Confuzia este frecventă, însă reprezintă două persoane distincte şi epoci diferite.
• Ce stil arhitectural defineşte Casa Tătărescu?
  Casa este reprezentativă pentru arhitectura interbelică bucureşteană, printr-un amestec echilibrat de influenţe mediteraneene şi elemente neoromâneşti, concepută de arhitecţii Alexandru Zaharia şi Ioan Giurgea, cu detalii artistice realizate de sculptoriţa Miliţa Pătraşcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficara proiectului şi motorul cultural al familiei, implicându-se în selectarea detaliilor estetice şi menţinerea unei coerenţe subtile între austeritatea necesară şi valoarea culturală pe care spaţiul arhitectural o articulează.
• Care este funcţia clădirii astăzi?
  În prezent, casa este cunoscută ca EkoGroup Vila şi funcţionează ca spaţiu cultural cu acces controlat, păstrând şi valorificând identitatea istorică şi arhitecturală în cadrul unui circuit public responsabil.

Casa Gheorghe Tătărescu din Bucureşti nu este un simplu spaţiu rezidenţial; este o arhivă vie a politicii, culturii şi rezilienţei unei elite istorice. Vizitatorul este invitat să treacă pragul acestei vile cu o conştiinţă redimensionată, conştient că fiecare încăpere, fiecare detaliu arhitectural, reflectă o istorie care merită analizată cu responsabilitate şi respect. Pentru cei deschişi să descopere o poveste complexă şi nu simplu o clădire „frumoasă”, EkoGroup Vila oferă o experienţă în care trecutul şi prezentul comunică, iar memoria nu este nicidecum o povară, ci un angajament.

Accesul este posibil prin programare prealabilă; pentru detalii şi disponibilitate, vă invităm să contactezaţi echipa EkoGroup Vila, continuatorii grijei şi respectului pentru acest tezaur urban.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.